Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Scărișoara

Munții Apuseni sunt o oază de relaxare departe de aglomerația urbană și un areal cu un potențial turistic deosebit. Pentru turiștii care își doresc o vacanță frumoasă într-un cadru natural cu o mulțime de comori mai mult sau mai puțin cunoscute, mai mult sau mai puțin explorate, Munții Apuseni reprezintă una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. Iată ce puteți face în zona Gârda de Sus - sat Ghețar - cătunul Casa de Piatră
 Gârda de sus - Călătorii la Singular

Pentru turiștii care își doresc o vacanță frumoasă într-un cadru natural cu o mulțime de comori mai mult sau mai puțin cunoscute, mai mult sau mai puțin explorate, Munții Apuseni reprezintă una dintre cele mai atractive destinații turistice din România. În Munții Apuseni se află peste 400 de peșteri, zeci de cascade care mai de care mai frumoase, trasee turistice mai ușoare sau mai dificile, case memoriale și muzee, biserici și monumente, târguri și tradiții care mai de care mai interesante. 

Un singur articol sau un singur sejur nu vor fi niciodată îndeajuns să evidențiem și să explorăm această regiune fermecătoare, motiv pentru care am decis să alegem câteva baze de acces - stațiuni turistice și sate de vacanță, cătune izolate sau situri etnografice, o listă ce o vom adăuga constat pe baza sugestiilor primite.

 

1) Satul european Gârda de Sus

Gârda de Sus se află la confluența văii Ordâncușa cu Gârda Seacă, o localitate montană cu potențial turistic mixt: speologie, alpinism, drumeții montane și atracții culturale. Localitatea a primit indicatorul de sat european, unde te întâmpină oameni ospitalieri și multe pensiuni turistice și gospodării tipic moțești. Din centrul comunei pleacă câteva trasee turistice de interes spre chei sălbatice cum sunt Cheile Ordâncuşei (cu peștera Poarta lui Ionele) sau spre Muzeul Etnografic Scărişoara și Peştera cu Gheţar de la Scărişoara. 

Credit foto: Mira Kaliani - Călătorii la Singular

Traseul nr. 72 PA ne duce din centrul satului Gârda de Sus pe drumul asfaltat de pe Valea Ordâncuşei, adâncită în calcare sub formă de canion, o vale cu numeroase peșteri, grote, portaluri și abrupturi. Pereții de calcar se apropie uneori atât de mult, încât șoseaua trece peste patru poduri de beton ce ocupă toată lățimea văii.(doar 5-6 m). După câteva sute de metri de la intrarea în canion, în versantul drept se deschide marea arcadă a Peșterii Corobana lui Gârțău, adăpost ideal pe timp de ploaie. După alți 200 de m, ajungem la peștera Poarta lui Ionele, rezervație speologică ce adăpostește numeroase specii de lilieci. Intrarea în peșteră se face printr-o deschizătură înaltă de 20 de m care ne duce la galeria acesteia cu o lungime de 131 m, cu lac temporar. Peștera este amenajată și iluminată, motiv pentru care se percepe o taxă de vizitare. Tot în versantul drept, în partea lui superioară, se află peștera de sub Zgurăști, și ea ocrotită.

Cheile Ordâncușei - © SinglesCamp.ro

 Peștera Poarta lui Ionele - © Mira Kaliani - Călătorii la Singular

Peștera Poarta lui Ionele - © SinglesCamp.ro

2) Cătunul turistic Ghețarul

Traseul nr. 68 CR taie serpentinele drumului asfaltat Gârda de Sus - Peştera Gheţarul Scărişoara, ajungând la Cătunul Ghețarul, situat în apropiere de Peştera cu Gheţar de la Scărişoara. În cătunul Ghețar avem ocazia să vizităm Muzeul Etnografic Scărişoara, cu diverse obiecte tradiționale folosite de moți în gospodăria proprie. În plimbarea spre peştera cu Gheţar de la Scărişoara, întâlnim și o casă moțească, transformată într-un magazin de suveniruri, de unde putem degusta celebrele plăcinte moțești cu sirop de fructe de pădure, afine, vișine, după preferință.

Drumul spre satul Ghețarul - © Mira Kaliani - Călătorii la Singular

Peştera cu Gheţar de la Scărişoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din țară, fiind primul obiectiv speologic din România declarat monument al naturii. Potrivit măsurătorilor efectuate în 1969, volumul de gheață estimat este de 75.000 mc și vârsta ghețarului este de aprox. 3000 de ani, cu primele straturi depuse acum 4000 de ani!

Peștera Ghețarul de la Scărișoara - © Mira Kaliani - Călătorii la Singular

Peștera Ghețarul de la Scărișoara - © SinglesCamp.ro

3) Cătunul Casa de Piatră

Din cătunul Ghețarul pornește traseul nr. 69 TA care face legătura între Peștera Scărișoara și platoul carstic Padiș, străbătând valea Gârda Seacă (cu cătunul Casa de Piatră), Cheile Gârdișoarei și alte obiective carstice frumoase, inedite chiar. Lângă satul Pliști se poate ajunge la Peştera de la Hoanca Apei, cu singurul izvor carstic intermitent de peștera din România. Mai sus, drumul auto ne poartă printre casele moțești din ce în ce mai izolate, construite în locuri de o frumusețe idilică, în dreptul unei vechi mori (Moara lui Filea), unde o derivație PA coboară pe la baza unor versanți abrupți la Izbucul Tăuz, de o culoare verde albăstruie fermecătoare. Aici se află cel mai adânc sifon explorat din România, iar izbucul scoate la lumina apele izvorului Văii Gârdișoara, ce intră în subteran prin peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică aflate în amonte. 

Izbucul Tăuz - © Ghid montan Iulian Pănescu

Izbucul Tăuz - © SinglesCamp.ro

De la izbuc, continuăm pe drum prin cătunul Casa de Piatră, cu un nume inspirat de la pereţii de calcar din jurul aşezării. Aici se poate găsi ghid pentru a vizita Peștera Ghețarul de la Vârtop, aflată în apropiere, în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Peştera nu are mari dimensiuni, dar formaţiunile din ea sunt absolute fascinante. Intrarea este largă şi, în dreapta ei, vei vedea un mare gheţar, care scade însă de la an la an. Info suplimentare aici.

Peștera Ghețarul de la Vârtop - © Amazing România

Ghețarul de la Vârtop - © Amazing România

Casele din cătunul Casa de Piatră sunt vechi și din lemn, iar firea moților de aici, aspră la prima vedere, dar, cu amabilitate, vei afla mai multe detalii și te vor ghida spre Cheile Gârdișoarei și peșterile Coiba Mare şi Coiba Mică, aflate în apropiere. Portalul peşterii Coiba Mare este cea mai largă intrare în peşteră din ţară și se poate compara doar cu portalul Cetatilor Ponorului. Lungimea totală a tuturor galeriilor depășește 4 km, aveți nevoie de lanternă și puteți pătrunde până la Sala Mare, vizitarea ei ei fiind nerecomandată în perioadele ploioase.

Cătunul Casa de Piatră - © Mira Kaliani - Călătorii la Singular

Peștera Colba Mare - © Mira Kaliani - Călătorii la Singular

P:S. În Gârda de Sus există și o biserică de lemn mai veche de 200 de ani (Nașterea Sf. Ioan Botezătorul), valoroasă din punct de vedere istoric, cu picturi vechi care datează din anul 1804. În plus, la câțiva km de localitate, lângă Scărișoara, putem vizita și zona Cheilor Mândruţului pe traseul 74 CR. Cheile Mândruţului au cu aspect de canion îngust, unde apele se prăvălesc în versantul drept al masivului Piatra Mândruţului, într-un loc ideal pentru inițierea micilor aventurieri în tainele canyoning-ului. În plus, de pe Piatra Mândruțului se deschide o panoramă fermecătoare asupra Văii Arieșului Mare și a satelor risipite din vale.  Mai multe fotografii și informații cu zona Cheile Mândruțului și Piatra Mândruțului, găsiți foarte bine prezentate pe www.peterlengyel.wordpress.com

 Cheile Mândruțului - © dr. Peter Lengyel

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, descoperind Țara Moților și impresionantele ei atracții cu harta de drumeție MN17 Munții Bihorului - Platoul Padiș! 

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Arieșeni