Touristik Label - 103MN17: Sângeorz-Băi - Vf. Craiu - Vf. Ţapului - Şaua Obârşia Rebrii

Traseul nr. 17 Bandă Albastră reprezintă cel mai greu traseu de pe o culme sudică în Munții Rodnei, cu pornire din staţiunea Sângeorz-Băi până la intersecţia cu creasta principală pe nu mai puţin de 33,5 km, fără refugii sau cabane, iar urcuşul cumulat se apropie de 3000 de m, doar traseul crestei principale fiind caracterizat de valori numerice mai mari. Este un traseu nerecomandat în condiții de iarnă, cu marcaje rare de-a lungul întregului traseu, potecă puțin umblată, fapt care pune probleme de orientare și-l transformă într-un traseu dificil, chiar dacă nu are porțiuni expuse (fără dificultăți în teren). Poteca se înscrie în urcare pe Dealul Gârciului, apoi pe Muntele Lucurel, depășind gospodării pitorești ale locuitorilor Parvei, iese în gol alpin, apoi urcă şi coboară până pe Vârful Craiu, coboară în Tarniţa Scăricelei, de unde ia la rând câteva vărfuri de peste 1700 de m, ocolește Vârful Paltinu către Şaua Zânelor, de unde continuă într-un urcuş prelung, însumând 500 de m diferenţă de nivel, până spre Vârful Pietros, apoi Vf. Ţapului (2044 m), singurele vârfuri de peste 2000 de m aşezate pe o culme sudică. De aici se mai străbate un vf. înalt, și se ajunge în şaua Obârşia Rebrii (2002 m), pe Creasta Munților Rodnei.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
hard
Distanţă
33,58km
Durată
14:00-16:00h
Urcare
2910m
Coborâre
1290m
Vârf
2004m

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

E bine de ştiut că acest traseu reprezintă cel mai greu traseu de pe o culme sudică. Statistica ne arată că din staţiunea Sângeorz-Băi până la intersecţia cu creasta principală sunt nu mai puţin de 33,5 km, iar urcuşul cumulat se apropie de 3000 de m, în concluzie doar traseul crestei principale e caracterizat de valori numerice mai mari. Urcuşul către culme îl începem în Sângeorz-Băi, când din preajma centrului facem stânga din DN 17D, către staţiune. Înaintăm pe străzi fără să întâlnim vreun marcaj turistic. Pilonul ce anunţă startul traseului se află lângă parcul staţiunii. Ulterior zărim şi semne cu marcaj, de cele mai multe ori pe stâlpii de curent. Ieşim de pe asfalt şi continuăm pe uliţa neasfaltată. ATENŢIE! Uliţa cu marcaj continuă în fată, o urmăm o bucată, iar apoi marcajul dispare. Apariţia marcajului pe acea variantă e de fapt o greşeală! Traseul bun se mută pe uliţa ce s-a desprins în partea dreaptă şi urcând pe culme, ne va duce printre case, apoi printre aşezări sezoniere până-n culmea Dealului Gârciului - 891 m. De cum am ajuns în culme schimbăm direcţia de mers spre vest către Buza Chicerei. Culmea de deal e însoţită de un drum şi de stâlpi mari de curent, la baza cărora găsim semne de bandă albastră (marcaje destul de mici). De-a lungul culmii drumul ne poartă pe lângă câteva aşezări de vară ale sătenilor din Parva. Trecem pe lângă vreo 2 intersecţii cu drumuri de culme, însă ţinem direcţia nord-vest. Vom schimba direcţia doar când ajungem la bifurcaţia cu drumul ce urcă Muntele Lucurel, munte animat cu gospodării pemanente dar şi sezoniere ale locuitorilor Parvei. Înaintăm mai departe, trecem la nord de Poiana Măguricii şi în curând vom intra într-o zonă care e invadată de drumuri forestiere. Aceasta ţine până când ieşim în golul alpin. Marcajele sunt foarte rare, multe dispărând odată cu defrişările din zonă. Traseul ne urcă, urmând când direcţia nord, când nord-est şi ne duce pe lângă un izvor situat puţin sub drum, iar apoi ne propune o coborâre destul de serioasă, până într-o şa situată sub Măgura Sângeorz. Imediat după această coborâre, vom urca la loc aceeaşi diferenţă de nivel, tot pe drumuri forestiere până când vom ieşi în golul alpin. Când ieşim în golul alpin ţinem direcţia nord şi pe drumul de culme ajungem la stâna de sub Vf. Duşilor. În caz de nevoie aici putem realimenta cu apă. De la stână, în aproximativ 10 minute ajungem în sfârşit pe culme şi avem Vârful Craiu în faţă. S-au scurs aproape 4 ore de la pornire. Direcţia generală în care vom continua până când vom intersecta creasta principală e spre nord, însă creasta ne va propune numeroase urcări şi coborâri succesive. Trecem de Vârful Craiu 1659 m, Scărişoara 1692 m şi apoi coborâm abrupt în direcţia nord-est spre Tarniţa Scăricelei. Poteca prin aceste locuri când e destul de clară, când destul de slab vizibilă, iar marcajele foarte rare. Din Tarniţa Scăricelei, luăm la rând vârfurile Detunatei, Bulgărelui şi Paltinului, toate cu valori între 1750-1790 m. Din Vf. Paltinului (1787 m) se desprinde către vest, spre Valea Rebra piciorul La Mijlocul Plaiului. Noi vom ocoli Vârful Paltinu, pe o potecă ciobănească, prin est. Această ne poartă pe lângă un izvor şi apoi ne conduce către Şaua Zânelor, unde intersectăm marcajul cruce albastră (traseu 17), ce vine de pe Valea Obârşia Rebrii, afluent al Văii Rebra. În şa se află o cruce de lemn şi un indicator turistic. Pe partea sud-estică a şeii, puţin sub acest punct de află o stână. Din Şaua Zânelor vom porni într-un urcuş prelung, care va însuma 500 de m diferenţă de nivel. Prima dată urcăm spre un alt numit tot Paltinu (1792 m) iar apoi Vf. Pietros. Acesta e unul dintre cele două vârfuri de peste 2000 de m aşezate pe o culme sudică. Apariţia lespezilor e semn că ne apropiem de vârf. De aici, avem o privelişte foarte frumoasă către vârfurile de pe culmea sudică vecină (spre est), spre creasta principală, dar şi spre culmile din vest. De pe Vârful Pietros coborâm într-o şa, pentru a urca Vf. Ţapului (2044 m). Astfel ne apropiem tot mai mult de creasta principală, însă până acolo mai avem de urcat un vârf mare (1955 m), fără nume. De pe acest vârf vom coborî puţin către o şa, în care intersectăm triunghiul roşu ce vine de pe Valea Cormaia (traseu 18). Cele două marcaje se vor întâlni pe Vârful Cormaia cu banda roşie (traseu 1), iar apoi în aproximativ 20 de m, ajungem în şaua Obârşia Rebrii (2002 m).

Etape

Sângeorz - Băi - Dealul Gârciului - Poiana Măguricii - Vf. Craiu (1659 m) - Vf. Pietros (2004) - Vf. Ţapului (2024 m) - Şaua Obârşia Rebrii (2002 m)

Descriere

Traseul nr. 17 BA este un traseu dificil, pe durata a 15 - 16 h de drumeție, cu urscușuri și coborâșuri succesive de peste 3000 de m diferență de nivel, dar cu perspective deosebite asupra culmilor sudice și a crestei Munților Rodnei, care dau satisfacții pe măsură. Urcuşul către culme îl începem în Sângeorz-Băi, cu atenție la marcajele puțin buclucașe, găsind pilonul ce anunţă startul traseului lângă parcul staţiunii, urcând pe culme, printre case, apoi printre aşezări sezoniere până-n culmea Dealului Gârciului – 891 m. Aici schimbăm direcţia de mers spre vest către Buza Chicerei, pe un drum cu stâlpi mari de curent, la baza cărora găsim semne de bandă albastră (marcaje destul de mici). De-a lungul culmii drumul ne poartă pe lângă câteva aşezări de vară ale sătenilor, întâlnind câteva intersecții cu drumuri de culme, însă ţinem direcţia nord-vest. Vom schimba direcţia doar când ajungem la bifurcaţia cu drumul ce urcă Muntele Lucurel, munte animat cu gospodării pemanente dar şi sezoniere ale locuitorilor Parvei. De aici, trecem la nord de Poiana Măguricii şi în curând vom intra într-o zonă care e invadată de drumuri forestiere, până ieşim în golul alpin. Marcajele sunt foarte rare, multe dispărând odată cu defrişările din zonă. Continuăm cu o coborâre destul de serioasă, până într-o şa situată sub Măgura Sângeorz, de unde vom urca aceeaşi diferenţă de nivel, tot pe drumuri forestiere până când vom ieşi din nou în golul alpin. În continuare ţinem direcţia nord şi pe drumul de culme ajungem la stâna de sub Vf. Duşilor de unde putem alimenta cu apă în caz de nevoie. În aproximativ 10 minute ajungem în sfârşit pe culme şi avem Vârful Craiu în faţă. Distanța Sângeorz -Băi - Vf. Dușilor 4 ore. Direcţia generală în care vom continua până când vom intersecta creasta principală e spre nord, iar poteca ne va propune numeroase urcări şi coborâri succesive. Pentru început vom depăși Vârful Craiu (1659 m) și Vf. Scărişoara (1692 m), de unde coborâm abrupt în direcţia nord-est spre Tarniţa Scăricelei. În această zona poteca este când clară, când slab vizibilă, iar marcajele sunt rare. De aici urmează o serie de vârfuri între 1750-1790 m, până spre Vârful Paltinu, pe care îl vom ocoli pe o potecă ciobănească, pe lângă un izvor, continuând către Şaua Zânelor, unde intersectăm marcajul cruce albastră (traseu 17), ce vine de pe Valea Obârşia Rebrii. În şa se află o cruce de lemn şi un indicator turistic. Din Şaua Zânelor vom porni într-un urcuş prelung, care va însuma 500 de m diferenţă de nivel spre al doilea Vf. Paltinu (1792 m) din zonă, iar apoi spre Vf. Pietros (2004 m). Acesta e unul dintre cele două vârfuri de peste 2000 de m aşezate pe o culme sudică. Aici avem o privelişte foarte frumoasă către vârfurile de pe culmea sudică vecină (spre est), spre creasta principală, dar şi spre culmile din vest. De aici vom coborî într-o şa, pentru a urca Vf. Ţapului (2044 m). Până la creasta principală mai avem de urcat un vârf mare (1955 m), fără nume, apoi vom coborî puţin către o şa, în care intersectăm triunghiul roşu ce vine de pe Valea Cormaia (traseu 18), de unde urcăm pe Vârful Cormaia (2033 m) din creastă, iar apoi în aproximativ 20 de m, ajungem în şaua Obârşia Rebrii (2002 m).

Observații

Inaccesibil iarna în zona Vârfului Paltinu şi a Vf. Cormaia. Atenţie! Marcajele sunt rare de-a lungul întregului traseu iar poteca e abia vizibilă în unele sectoare alpine. De asemena există porţiuni unde pot fi probleme de orientare în caz de vreme rea.

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Sângeorz-Băi - Vf. Craiu - Vf. Ţapului - Şaua Obârşia Rebrii în Bistriţa-Năsăud, Rodnei este un traseu de drumeţie dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Your Comment